Pe lângă Chardonnay şi Sauvignon Blanc, Rieslingul este soiul alb care se află, la nivel mondial, în “top trei” din punct de vedere al vânzărilor. Un soi privilegiat, am putea spune. De cele mai multe ori se vinifică în stare pură, fără baricare, oferind totuşi o mare complexitate aromatică ce acoperă întreg registrul fructat cât şi cel mineral. Măr al discordiei între viticultorii germani şi cei francezi, Rieslingul este revendicat în egală măsură de ambele “tabere”. Pentru a satisface orgoliile locale, soiul a căpătat denumiri diferite în cele două ţări: Rhein Riesling în Germania şi Riesling d’Alsace în Franţa. Maturarea în sticlă îi dă Rieslingului note specifice “de petrol”, mult apreciate de cunoscători. Cele mai sofisticate Rieslinguri sunt cele de desert, obţinute fie din struguri deshidrataţi cu mucegai nobil Botrytis Cinerea (Late Harvest Wine), fie din struguri îngheţaţi (Ice Wine). Vă propun să exemplificăm cele de mai sus cu ajutorul un Riesling alsacian, şi anume Les Faitieres Riesling 2009, produs la crama Orschwiller. Culoarea este galben deschis, limpede, cu reflexii verzui. Nasul este ierbos-citric, cu aromă de caise, flori de salcâm şi muşeţel. În gust predomină merele coapte, caisele, perele şi lime-ul. Mai apoi apar notele de miez de nucă şi de ierburi condimentate puţin amărui. Corpul este plin şi onctuos, cu 12% alcool şi 6 gr. de zahăr la litru. Aciditatea intensă dă impresia de vin sec, proaspăt şi mineral. Postgustul este mediu, ierbos, cu note de lemn dulce şi puţină vanilie. Pentru 35 de lei/sticla puteţi lua acasă un Riesling tânăr cu o tipicitate aproape perfectă.
