Editorialul lui Cezar Ioan din ultimul număr (69/2014) al revistei Vinul.ro porneşte de la observaţia că anul 2014 “surprinde vinul românesc într-o postură vulnerabilă”. Nimic mai adevărat! Argumentele sunt pertinente: marii producători nu au găsit “filosofii de produs” care să “mişte” o piaţă mică şi nesigură, reducerea puterii de cumpărare a consumatorilor pare să fi devenit o boală cronică, magazinele specializate şi-au pierdut “oferta diferenţiatoare” (şi implicit clienţii) în favoarea conturilor de retail, segmentul HoReCa stagnează din cauza adaosurilor exagerate iar retailul modern – ultima redută a producătorilor români – formulează multe promisiuni dar livrează (până una alta) destul de puţine rezultate. În aceste condiţii editorialistul se întreabă, pe bună dreptate, cum ar putea arăta “ieşirea din criză” şi încotro ar trebui să se uite industria ca să vadă măcar o minusculă luminiţă la capătul tunelului.
Cei care au citit deja textul din Vinul.ro sunt rugaţi să mă ierte fiindcă i-am obligat să consume şi rezumatul de mai sus (e drept, lejer “alterat” de o interpretare personală), dar nu am făcut-o degeaba! Era nevoie de o bună punere în temă, deoarece cred că există un răspuns foarte concret la întrebarea lansată de Cezar Ioan: “Aşadar, ce?” – Ce ar putea determina reluarea consumului de vin?
Aşadar, e-commerce! Nu, nu vă repeziţi să trageţi concluzii pripite! Nu mă refeream la magazinele online ale producătorilor, ale distribuitorilor sau ale importatorilor. Aceste site-uri, chiar dacă există în număr mare, vor genera vânzări modeste atâta timp cât bazinul lor de audienţă va fi unul mic, rata de conversie redusă, iar bugetele de promovare necesare vor depăşi cu mult profitul obţinut. Nu, nici vorbă de aşa ceva! Aici este teritoriul de vânătoare al peştilor mari…
Singurii jucători cu şanse reale sunt site-urile cu trafic mare şi cu audienţă premium, acele publicaţii care vor dori să-şi convertească cititorii în cumpărători. Este evident că de la dorinţa până la putinţă e un drum lung, dar nu imposibil de parcurs! Cuvintele cheie sunt: “Proprietary Pricing”, “Proprietary Selection”, “Proprietary Experience”, “Proprietary Merchandise”. Şi nu în ultimul rând, comunicare, marketing şi promovare “la greu”!
Cam atât mi-am propus să vă povestesc azi, deoarece ideea era să dau un răspuns la întrebarea “Ce?”. La întrebarea “Cum?” sper să găsim un răspuns cu altă ocazie.
Aşadar, e-commerce! A bon entendeur, salut!
