Lumea vinului este una plină de evenimente. Şi nu mă gândesc aici la nunţi sau botezuri, ci la degustările pe care le organizează, adesea, producătorii. Referitor la acest subiect, m-am gândit să vă lansez o întrebare deschisă:
Ce tip de prezentare vă atrage mai mult? Una într-un spaţiu fastuos, cu somelieri în ţinută de gală şi tot ceremonialul de rigoare sau o degustare relaxată, într-o locaţie informală, cu un povestitor haios, care vorbeşte “pre limba consumatorului”?
Desigur că există, pentru ambele abordări, argumente pro şi contra. Teoretic, nu e aşa o mare filosofie: stilul de prezentare trebuie ales în funcţie de publicul ţintă. Pentru specialişti, o prezentare scorţoasă iar pentru consumatori, una mai relaxată.
De multe ori însă aceste observaţii de bun simţ nu prea sunt respectate. Mulţi producători de vin se plâng că e foarte greu să-i aducă pe consumatori la evenimente unde, paradoxal, au investit multe resurse pentru a aduce un Master of Wine, un degustător (autorizat) celebru sau un somelier de marcă. Să fie, în acest caz, nemulţumirea organizatorilor justificată?
Practica dovedeşte că stilul scorţos de prezentare are mai degrabă darul de a intimida decât de a atrage consumatorii. Personal, îmi doresc în permanenţă să aflu lucruri noi despre vin şi de aceea merg la cât mai multe evenimente şi degustări. Însă, atâta timp cât cel care-mi livrează informaţia se urcă pe un înalt piedestal şi comunică cu mine dintr-o postură de magistru, îmi cam piere entuziasmul.
La urma urmelor, vinul e o fiinţă foarte prietenoasă atâta timp cât o tratăm de la egal la egal. Voi ce părere aveţi?
Cred ca cel mai frumos mod de a afla despre vin este cel adoptat de noi… imbinam placutul cu utilul, fara “stilul scortos” ci doar cel prietenos 🙂
http://www.cevadespus.ro/noutati/20-pentru-pavel-sau-legatura-dintre-vin-si-autism.html
@marian, ce faceti voi, tu si cu Zoli, e un lucru absolut minunat! Mi-ar face placere sa organizam, intr-o buna zi, o degustare impreuna. Una cu un povestitor haios, desigur…
evident, al doilea.
din Polonia am învăţat să accept şi localurile care urmăresc, programatic, să nu pară restaurante…
@bogdan, precum bine ştii, în Polonia restaurantele sunt mai sofisticate ca la noi. Tocmai de aceea unele îşi permit luxul de a nu se lua prea tare în serios…
Daca vreau sa aud pareri (care-s personale, desi sint uneori aruncate de parc-ar fi generale si absolute), ma adun cu prietenii sau cu rudele. Daca, insa, vreau sa aflu ceva despre vin, imi trebuie un specialist si atunci mi-ar conveni sa vina unul adevarat, care poate formula mai mult decit opinii personale. Pina la urma, dilema se rezolva imaginind publicul pe care vrei sa-l ai la o degustare. Cit despre costuri, producatorii trebuie sa inteleaga ca sintem o natie aflata la inceput in privinta aprecierii vinurilor. O sa mai investeasca “degeaba” inca ceva timp, pina se vor forma “les connaisseurs” in numar destul de mare incit sa-si vada costurile acoperite.
@dan, eu nu puneam in discutie calitatea prezentatorului: este evident ca e preferabil sa fie un profesionist si nu un amator. Intrebarea era mai degraba cum e bine sa abordeze acel specialist prezentarea: scortos sau relaxat? Asta ca sa nu intram intr-o (lunga) dezbatere despre ce inseamna un specialist adevarat…