Dacă tot traversăm o vară toridă în care rosé-urile sunt la modă, am să vă propun un rosé din soiul Garnacha. Desigur că povestea cu “vara toridă” era doar un pretext. Adevăratul motiv al alegerii acestui vin este cu totul altul: păstăile verzi proaspete şi carnea de pui din reţeta lui Costăchel se îmbină perfect cu Grenache-ul! Acum să nu-mi spuneţi că am uitat de la mâna până la gură ca vorbeam despre Garnacha… Nici vorbă! De fapt Garnacha este denumirea spaniolă a soiului Grenache… sau mai degrabă invers. Cert este că acest strugure este cultivat atât la nord cât şi la sud de Pirinei, iar controversele cu privire la originile sale încă nu au fost tranşate de către specialişti. Vă anunţ eu cănd se lămuresc lucururile. Sau poate nu… Între timp să ne întoarcem la oile noastre. Acest strugure roşu are “din naştere” o culoare mai pală şi un conţinut mai scăzut de tanini, ceea ce nu îl face foarte dorit pentru producerea vinurilor roşii. Dar, dacă vorbim despre rosé-uri lucurile se schimbă: Garnacha este probabil alegerea perfectă! Chiar dacă e un soi cu care se lucrează mai greu (se coace foarte târziu), efortul suplimentar face toţi banii. Vinurile rosé din Garnacha, şi mai ales cele tinere, sunt printre cele mai reuşite. Este şi cazul lui Vinia Tobia Rosado 2009: culoarea este cea a căpşunilor nu foarte coapte (nici vorba de vre-o nuanţă de “foaie de ceapă”), aroma este “strălucitoare”, cu multe fructe roşii şi ceva note florale, iar gustul, foarte proaspăt, are note de căpşuni şi fructe de pădure, totul susţinut de o aciditate revigorantă. Postgustul este lung şi parfumat. Preţul este din categoria “best-buy”: 25 de lei sticla. Iată deci un rosé de Rioja care poate provoca cu succes la duel orice competitor din sudul Franţei.
