Trebuie să recunosc că puteam alege şi momente mai prielnice pentru o vizită la Măcin. Dar aşa a fost să fie şi vă rog să mă credeţi că nu-mi pare rău nici o clipă că am pornit în această aventură dobrogeană la cumpăna dintre o iarnă grea şi o primăvară timidă. Fiindcă în podgoria Sărica Niculiţel, chiar dacă nu venise primăvara, iarna îşi cam pierduse elanul… Desigur că n-am plecat singur la drum: companioni mi-au fost prietenii de la Vinul.ro dar şi o parte din bloggerii “Vindependenţi”.
La Alcovin Măcin am intâlnit oameni primitori şi bucuroşi de oaspeţi. Chiar dacă a fost la “limita aderenţei”, vizita prin vie a fost absolut spectaculoasă. Peisajele de asemenea… Am făcut un tur şi prin Crama lui Terente pentru a ne opri în sala de degustare unde ne aşteptau vinurile noi din 2011. Cred că Aligote-ul, Sauvignon Blanc-ul şi Feteasca Regală vor avea un cuvânt greu de spus când vor fi finisate. Mai spre seară a urmat masa, dansul şi introspecţia adâncă… Am plecat de la Măcin cu hotărârea fermă de a reveni.
